MO/Prabhupada 0272 - Bhakti este trascendentală



Lecture on BG 2.7 -- London, August 7, 1973

Acestea sunt activități prostești. Dar când cineva este în bunătate, este cumpătat. Poate să înțeleagă valoarea vieții, cum trebuie cineva să trăiască, și care este scopul vieții, țelul vieții, Scopul vieții este să-L înțelegem pe Brahman. Brahma jānātīti brāhmaṇaḥ. De aceea calitățile bune înseamnă brāhmaṇa. La fel, kṣatriya. Ei sunt guṇa-karma-vibhāgaśaḥ. Guṇa. Trebuie să ținem cont de guṇa . De aceea Śrī Kṛṣṇa a spus: catur vārṇyaṁ mayā sṛṣṭaṁ guṇa-karma-vibhāgaśaḥ (BG 4.13). Noi ne-am asociat cu un anume fel de guṇa. Este foarte dificil. Dar putem imediat transcende guṇele. Imediat. Cum? Prin procesul bhakti yoga. Sa guṇān samatītyaitān brahma-bhūyāya kalpate (BG 14.26). Dacă adoptați procesul bhakti-yoga, atunci nu mai sunteți influențați de niciuna dintre cele trei calități bunătate, pasiune sau ignoranță. Aceasta se spune și în Bhagavad-gītā: māṁ ca avyabhicāriṇī bhakti-yogena sevate. Oricine este angajat în serviciul devoțional al lui Kṛṣṇa, avyabhicāriṇī, fără nicio deviație, ferm, cu atenție devotată, o asemenea persoană, māṁ cāvyabhicāriṇī yogena, māṁ ca avyabhicāreṇa yogena bhajate māṁ sa guṇān samatītyaitān (BG 14.26). Devine imediat transcendent tuturor calităților. Deci serviciul devoțional nu depinde de aceste calități materiale. El este transcendental. Bhakti este transcendentală. De aceea Kṛṣṇa sau Dumnezeu nu poate fi înțeles fără bhakti. Bhaktyā māṁ abhijānāti (BG 18.55). Doar bhaktyā māṁ abhijānāti. Altfel nu este posibil. Bhaktyā māṁ abhijānāti yāvan yas cāsmi tattvataḥ. Realitatea, în realitate, dacă vreți să înțelegeți cine este Dumnezeu, atunci trebuie să adoptați acest proces bhakti, serviciul devoțional. Și apoi transcendeți. De aceea în Śrīmad Bhāgavatam, Nārada spune că: tyaktvā sva-dharmaṁ caraṇāmbujaṁ harer (SB 1.5.17). Dacă cineva, chiar din cauza unei emoții renunță la datoria ocupațională conform cu guṇa... Aceasta se numește svadharma... Svadharma înseamnă datoria cuiva conform cu calitatea pe care a dobândit-o. Aceasta se numește svadharma. Un brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya, śūdra, ei sunt separați guṇa-karma-vibhāgaśaḥ (BG 4.13), de guṇa și karma.

Deci Arjuna spune aici că kārpaṇya-doṣopahataḥ svabhāvaḥ (BG 2.7). "Eu sunt un kṣatriya." El înțelege că: "Fac ceva greșit. Refuz să lupt. De aceea este kārpaṇya-doṣa, zgârcit." Zgârcit înseamnă că pot să cheltui, dar dacă nu cheltuiesc se numește zgârcit, kṛpaṇatā. Deci kṛpaṇatā, există două clase de oameni brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa și śūdra. Brāhmaṇa înseamnă că nu este zgârcit. El are șansa, bunul de preț al acestui corp uman, care valorează milioane de dolari, acest om... Dar el nu-l folosește corect. Doar îl vede: "Cât de frumos sunt." Asta e tot. Folosește-ți frumusețea și utilizează-ți bunul de preț, corpul uman... Acesta este un brāhmaṇa, să fii liber.