MO/Prabhupada 0291 - Nu doresc să fiu subordonat, nu doresc să mă închin, asta este boala ta
Lecture -- Seattle, September 30, 1968
Prabhupāda: Da? Tânăr: Poți explica din nou subordonarea?
Tamāla Kṛṣṇa: Explicați din nou subordonarea.
Prabhupāda: Subordonare, este simplu. Sunteți subordonați. Nu înțelegi ce este subordonarea? Este foarte dificil? Tu nu ești subordonat cuiva?
Tânăr: Ei bine, da, presupun că ai putea spune că sunt.
Prabhupāda: Da. Trebuie să fii. Ca toată lumea. Toată lumea trebuie să fie subordonată, în subordonare.
Tânăr: adică, într-un sens spiritual, nu mă simt subordonat ...
Prabhupāda: În primul rând trebuie să înțelegi ce înseamnă viață spirituală, atunci ... În sens spiritual, de asemenea, sunteți subordonați pentru că natura voastră este subordonarea. Spiritual, ce vrei să spui prin spirit și materie?
Tânăr: Ei bine, cum ar fi, corpul meu se află într-un anumit loc și în timp și toate acestea (indistinct) Dacă am un loc de muncă, atunci sunt subordonat șefului meu, dar adevăratul, întreaga mea ființă, ființa mea reală, ființa mea interioară nu este... Nu cred că sunt subordonat șefului meu. Cred că vom fi mai mult sau mai puțin egali. Într-un sens temporar ...
Prabhupāda: Da. Această conștiență este foarte bună, că te simți nemulțumit fiind subordonat șefului tău. Nu-i așa?
Tânăr: Nu, nu e bine.
Prabhupāda: Atunci?
Tânăr: Nu mai sunt ...
Prabhupāda: Oricine.
Tânăr: Nu cred că ... Vorbind despre acest incident specific, nu este neapărat adevărat că aș simți gelozie pe acest individ pentru că el este peste mine. Dar simt, ca ființe, că suntem mai mult sau mai puțin egale. Adică, știi, este o filosofie a mea. Nu simt că trebuie să mă închin la nimeni și cred că nimeni nu ar trebui să mi se plece.
Prabhupāda: De ce? De ce? De ce nu te pleci? De ce?
Tânăr: Pentru că nu simt că îi datorez ceva și nici el nu-mi datorează nimic.
Prabhupāda: Deci aceea este boala. Suntem obligați să ne plecăm și gândim cum că "nu-mi place să mă închin". Aceasta este boala.
Tânăr: Nu m-a forțat să mă închin.
Prabhupāda: Da.
Tânăr: Nu mă forțează să fac nimic. Eu sunt cam pe acolo și el e cam pe acolo.
Prabhupāda: Nu. Încearcă doar să înțelegi. Este o întrebare foarte bună. Tu spui că "Eu nu vreau să mă închin". Nu-i așa?
Tânăr: Asta-i adevărat, da.
Prabhupāda: Da. De ce?
Tânăr: Pentru că nu simt că sunt inferior față de ...
Prabhupāda: Aceasta este boala. V-ați diagnosticat boala. Aceasta este boala materialismului. Toată lumea se gândește că "Eu vreau să fiu maestru. Eu nu vreau să mă plec". Toată lumea se gândește, nu numai tu. Încearcă, lasă-mă să termin asta. Aceasta este boala, boala materială. În primul rând încercați să înțelegeți. Nu este boala ta sau boala mea. Toată lumea are boala asta: "De ce să mă închin? De ce să devin subordonat? " Dar natura mă forțează să devin subordonat. Acum cine vrea să întâlnească moartea? De ce mor oamenii? Poți să răspunzi la asta?
Tânăr: De ce mor oamenii?
Prabhupāda: Da. Nimeni nu vrea să moară.
Tânăr: am crezut că este un proces biologic ...
Prabhupāda: Încearcă să înțelegi. Cine este aici ... Asta înseamnă forță biologică. Sunteți subordonați biologiei. Atunci de ce spui că ești independent?
Tânăr: Păi, simt că sunt ...
Prabhupāda: Tu simți greșit. Asta vreau să spun. Aceasta este boala ta.
Tânăr: Mă simt singur?
Prabhupāda: Da, în mod greșit.
Tânăr: În mod greșit?
Prabhupāda: Da. Ești subordonat. Trebuie să te pleci. Când moartea este acolo, nu poți spune: "Oh, eu nu ascult de tine". Prin urmare, ești subordonat.
Tânăr: Sunt subordonat lui Dumnezeu, da.
Prabhupāda: Nu, nu, nu ... Uită de Dumnezeu. Acum vorbim lucruri logice.
Tânăr: Kṛṣṇa ... eu nu ...
Prabhupāda: Nu. Nu vorbi despre Kṛṣṇa. Aceea e undeva departe. Încearcă să înțelegi că nu vrei să mori, de ce ești forțat să mori?
Tânăr: De ce sunt obligat la moarte?
Prabhupāda: Da. Pentru că ești subordonat.
Tânăr: Oh, da.
Prabhupāda: Da. Atunci înțelegi poziția ta, că ești subordonat. Nu poți declara că "Sunt liber, eu nu sunt subordonat". Dacă dorești ca "nu vreau să fiu subordonat, nu doresc să mă închin", asta e boala ta.
Tânăr: Ce vrei să ... Ce ...
Prabhupāda: Nu, în primul rând încearcă să înțelegi boala ta. Apoi vom diagnostica medicamentul.
Tânăr: Mă simt greșit, bine, dar cine sunt eu sau ce ... La ce mă plec eu, vreau să spun ...
Prabhupāda: Tu te pleci la toată lumea. Te pleci la moarte, te pleci la boală, te pleci le bătrânețe. Te pleci la atât de multe lucruri. Ești forțat. Și tot te gândești că "nu pot să mă închin, nu-mi place asta". Pentru că spui "nu-mi place", de aceea ești forțat. Trebuie să te pleci. De ce îți uiți poziția? Aceasta este boala noastră. Prin urmare, următorul proces este că "sunt obligat să mă plec." Acum trebuie să aflăm: "Unde voi fi eu fericit chiar și dacă mă voi pleca?" Acesta este Kṛṣṇa. Plecăciunea voastră nu va fi oprită, pentru că sunteți destinați pentru asta. Dar dacă vă închinați lui Kṛṣṇa și reprezentantului lui Kṛṣṇa, deveniți fericit. Testați acest lucru. Trebuie să te pleci. Dacă nu vă închinați lui Kṛṣṇa și reprezentantului Său, atunci vei fi nevoit să te închini altcuiva, lui māyā. Aceasta este poziția voastră. Nu poți fi liber în nici un moment. Dar vei simți ... Așa cum un copil timp de douăzeci și patru de ore se pleacă părinților săi. E fericit. El e fericit. Mama spune: "Dragul meu copil, te rog să vii jos, să stai aici." "Da." E fericit. Aceasta este natura. Pur și simplu trebuie să cauți unde trebuie să te pleci, asta-i tot. Acela este Kṛṣṇa. Nu poți împiedica să te pleci cuiva, dar trebuie să vezi unde trebuie să te pleci. Asta e tot. Dacă credeți în mod artificial că "nu mă voi pleca la nimeni, eu sunt independent", atunci tu suferi. Pur și simplu trebuie să căutați locul potrivit unde trebuie să vă plecați. Asta e tot. In regulă. Cântați (japa).