MO/Prabhupada 0544 - Noi punem un accent deosebit pe misiunea lui Bhaktisiddhanta Sarasvati Thakura
Prabhupāda: Astăzi, ziua favorabilă a predecesorului nostru maestru spiritual, Oṁ Viṣṇupāda Paramahaṁsa Parivrājakācārya Așṭotara-śata Śrīmad Bhaktisiddhānta Sarasvatī Ṭhākura Prabhupāda. Misiunea lui Śrīla Bhaktisiddhānta Sarasvatī Ṭhākura ... În afară de viața sa, accentuăm în special misiunea lui Bhaktisiddhānta Sarasvatī Ṭhākura. Acest loc, Māyāpur, a fost cunoscut anterior ca Miyapura. În cea mai mare parte este locuit de musulmani. Cumva i-a fost convertit numele în Miyapura în loc de Māyāpur. Totuși, oamenii sunt foarte nesiguri care este locul de naștere al Lui Śrī Caitanya Mahāprabhu. Iar Bhaktivinoda Ṭhākura a cercetat ca să afle locul real. Deci, sub îndrumarea lui Jagannātha dāsa Bābājī Mahārāja, prezentul Yogapīṭha a fost confirmat a fi locul de naștere al Śrī Caitanya Mahāprabhu. Așadar, Bhaktivinoda Ṭhākura a vrut, la început, să dezvolte acest loc foarte glorios, potrivit numelui sfânt al Lui Śrī Caitanya Mahāprabhu. Deci el a demarat mișcarea de a dezvolta Māyāpurul. Cum el nu a putut termina asta, astfel a fost înmânată lui Bhaktisiddhānta Sarasvatī Ṭhākura. Prin urmare, prin efortul său, asistat de discipolii săi, acest loc s-a dezvoltat treptat, iar încercarea noastră este de asemeni de a dezvolta acest loc. De aceea am numit acest templu Māyāpur Chandrodaya. Noi avem marea ambiție de a dezvolta acest loc frumos și glorios, și, din fericire, suntem acum conectați cu țări străine, în special cu americanii. Marea dorință a lui Bhaktivinoda Ṭhākura era ca americanii să vină aici, și să dezvolte acest loc și să cânte și să danseze împreună cu indienii.
Deci, visul său, precum și prezicerea lui Caitanya Mahāprabhu,
- pṛthivīte āche yata nagarādi grāma
- sarvatra pracāra haibe mora nāma
- (CB Antya-khaṇḍa 4.126)
Caitanya Mahāprabhu a dorit ca toți indienii să participe.
- bhārata bhūmite manuṣya-janma haila yāra
- janma sārthaka kari' kara para-upakāra
- (CC Adi 9.41)
Aceasta este misiunea lui Caitanya Mahāprabhu, para-upakāra. Para-upakāra înseamnă să faci bine celorlalți. Desigur, în societatea umană există multe ramuri diferite de a face bine altora - societăți de bunăstare - dar mai mult sau mai puțin ... De ce mai mult sau mai puțin? Aproape complet, ei cred că acest corp este sinele nostru, și de a face ceva bun corpului este o activitate de bunăstare. Dar, de fapt, acelea nu sunt activități de bunăstare pentru că în Bhagavad-gītā înțelegem foarte clar, antavanta ime dehaḥ nityasyoktāḥ śarīriṇaḥ. Acest organism este antavat. Anta înseamnă că va fi terminat. Toată lumea știe că trupul său nu este permanent; va fi terminat. Orice e material - bhūtvā bhūtvā pralīyate (BG 8.19) - are o dată de naștere, rămâne ceva timp și apoi este anihilat. Deci, învățătura spirituală începe de la înțelegerea că "Eu nu sunt acest trup". Aceasta este educația spirituală. În Bhagavad-gītā prima instrucțiune dată de Kṛṣṇa lui Arjuna, este aceasta, că noi nu suntem acest trup. Deoarece Arjuna vorbea de pe platforma corporală, astfel încât Kṛṣṇa l-a certat, că aśocyān anvaśocas tvaṁ prajñā-vādāṁś ca bhāṣase: (BG 2.11) "Arjuna, vorbești ca un om foarte învățat, dar te lamentezi despre subiectul acesta despre care nici un om învățat nu se lamentează". Aśocyān anvaśocas tvam.
Deci, o astfel de activitate de bunăstare care se referă la corp, cum ar fi spitalul și multe alte lucruri, sunt bune, fără îndoială, dar scopul final este de a vedea interesul sufletului. Acesta este scopul final. Aceasta este întreaga învățătură vedică. Și Kṛṣṇa începe din acest punct. Dehino 'smin yathā dehe kaumāraṁ yauvanaṁ jarā (BG 2.13).