RO/Prabhupada 0015 - Nu sunt acest corp

From Vanipedia
Jump to: navigation, search
Go-previous.png Pagina precedentă – Video 0014
Pagina următoare - Video 0016 Go-next.png

Nu sunt acest corp
- Prabhupāda 0015


Lecture on BG 9.34 -- New York, December 26, 1966

Există șase simptome care reflectă prezența sufletului. Creșterea este una dintre cele mai importante. Deci, creșterea. De îndată ce sufletul este în afara acestui corp, nu mai există creștere. Dacă un copil este mort, oh, nu va exista creștere. Părinții vor spune că este inutil. Trebuie aruncat. De asemenea, Domnul Kṛṣṇa i-a dat primul exemplu lui Arjuna precum, "Nu crezi că scânteia spirituală care se află în interiorul corpului, datorită prezenței căreia organismul crește din fragedă pruncie până la copilărie, si din copilărie până la tinerețe, iar de la tinerețe până la bătrânețe. Deci, atunci când acest trup devine inutil, imperceptibil, sufletul renunță la acest trup ". Vāsāṁsi jīrṇāni yathā vihāya (BG 2.22). Așa cum renunțăm la o haină veche și luăm o altă haină nouă, în mod similar, acceptăm un alt corp. Și acceptăm un alt corp, nu conform selecției proprii. Această selecție este făcută în baza legilor naturii. Această selecție este făcută în baza legilor naturii. Nu poți spune în momentul morții, dar te poți gândi. Poți spune asta, vreau să spun, și individualitatea și selecția sunt cu toate acolo. Yaṁ yaṁ vāpi smaran loke tyajaty ante kalevaram (BG 8.6). Doar, în momentul morții tale, mentalitatea ta, în modul desfășurării gândurilor, vei obține următoarea naștere în funcție de acel corp. Deci, omul inteligent, care nu este nebun, ar trebui să înțeleagă că eu nu sunt acest corp. Primul lucru. Eu nu sunt acest corp. Atunci el va înțelege: care este datoria lui? Oh, ca suflet spiritual, care este datoria lui?

Datoria lui este, așa cum se spune în Bhagavad-gītā în ultimul verset al capitolului al nouălea, această datorie este man-manā bhava (BG 9.34) Tu te gândești la ceva. Fiecare dintre noi, întrupați fiind, gândim ceva. Fără să te gândești, pentru un singur moment, nu poți sta. Nu este posibil. Deci aceasta este datoria. Gândește-te la Kṛṣṇa. Gândește-te la Kṛṣṇa. Trebuie să gândești. Deci, ce poate fi rău dacă te gândești la Kṛṣṇa? Kṛṣṇa are atât de multe activități, atât de multă literatură și atâtea alte lucruri. Kṛṣṇa vine aici. Avem atâtea volume și volume de cărți. Dacă vreți să vă gândiți la Kṛṣṇa, vă putem furniza atât de multă literatură că nu o puteți termina toată viața, chiar dacă veți citi douăzeci și patru de ore zilnic. Așa că gândind la Kṛṣṇa este suficient. Gândiți-vă la Kṛṣṇa. Man-mana bhava. Oh, mă pot gândi la Tine.

La fel ca o persoană care servește un șef. Oh, mereu se gândește la șeful ăsta. Trebuie să mă duc acolo la ora nouă și șeful ăsta va fi nemulțumit. El gândește pentru un anumit scop. Acest mod de gândire nu e destul. Apoi, El spune: bhava mad-bhaktaḥ (BG 9.34). "Gândește-te la Mine cu dragoste". Atunci când maestrul, când, vreau să spun, când slujitorul se gândește la stăpân, nu există dragoste. El se gândește la el pentru bani. "Pentru că, dacă nu merg la birou, exact la ora nouă, oh, va fi târziu, și voi pierde doi dolari. " Prin urmare, el se gândește nu la stăpân, el se gândește la acei bani. Așa că astfel de gândire nu te va salva. De aceea spune El, bhava mad-bhaktaḥ. "Tu sa devii devotul Meu. Atunci gândirea ta la Mine va fi frumoasă." Și ce este aceea bhakti? Mad-bhaktaḥ.

Devoțional ... Devoțiunea înseamnă serviciu. Mad-yājī (BG 9.34). Slujește-L cumva pe Domnul. Așa cum aici suntem angajați mereu. Ori de câte ori veți veni, ne veți găsi slujind. Așa că am făcut niște slujbe. Doar să ne gândim la Kṛṣṇa.