RO/Prabhupada 1059 - Fiecare are o relație particulară cu Domnul



660219-20 - Lecture BG Introduction - New York

De îndată ce cineva devine un devotat al Domnului, el are o relație directă cu Domnul. Acesta este un subiect foarte vast, dar pe scurt se poate afirma că un devotat poate fi într-o relație cu Personalitatea Supremă a Divinității în cinci feluri. Cineva poate fi un devotat într-o stare pasivă, cineva poate fi un devotat într-o stare de slujire activă, cineva poate fi un devotat în relaţie de prietenie, cineva poate fi un devotat în relaţie parentală, și cineva poate fi un devotat în relaţie de iubire conjugală.

Deci, Arjuna a fost un devotat în relație de prietenie cu Domnul. Domnul poate deveni un prieten. Desigur, între această prietenie și conceptul de prietenie pe care îl avem în lumea materială, există o mare diferenţă. Aceasta este o prietenie transcendentă pe care ... Nu toți pot să aibă această relație cu Domnul. Fiecare are o relație particulară cu Domnul iar această relație particulară este evocată prin perfecțiunea serviciului devoțional. În starea prezentă a vieții noastre, nu doar L-am uitat pe Domnul Suprem, dar, de asemenea, am dat uitării şi relația noastră eternă cu Domnul. Fiecare ființă vie, din multe, multe milioane și miliarde de ființe vii, fiecare fiinţă vie are o anumită relație cu Domnul în mod etern. Aceasta se numește svarūpa. Svarūpa. Și prin procesul serviciului devoțional se poate reînvia această svarupa. Iar acest stadiu este numit svarūpa-siddhi, perfecțiunea propriei poziții constitutive. Deci Arjuna a fost un devotat și se afla în contact cu Domnul Suprem în relaţie de prietenie. Acum, Bhagavad-Gītā i-a fost explicată lui Arjuna, și cum a acceptat-o Arjuna?

Este de menționat cum Arjuna a acceptat Bhagavad-Gītā în capitolul zece. În acest fel:

arjuna uvāca
paraṁ brahma paraṁ dhāma
pavitraṁ paramaṁ bhavān
puruṣaṁ śāśvataṁ divyam
ādi-devam ajaṁ vibhum
āhus tvām ṛṣayaḥ sarve
devarṣir nāradas tathā
asito devalo vyāsaḥ
svayaṁ caiva bravīṣi me
(BG 10.12-13)
sarvam etad ṛtaṁ manye
yan māṁ vadasi keśava
na hi te bhagavan vyaktiṁ
vidur devā na dānavāḥ.
(BG 10.14)

Acum, după ce a ascultat Bhagavad-gītā de la Suprema Personalitate a Divinității, Arjuna spune că Îl acceptă pe Kṛṣṇa ca paraṁ brahma, Supremul Brahman. Brahman. Orice ființă vie este Brahman, dar ființa supremă sau Suprema Personalitate a Divinității este Supremul Brahman. Și paraṁ dhāma. Paraṁ dhāma înseamnă că El este supremul adăpost al tuturor. Și pavitram. Pavitram înseamnă că El este pur, nepătat de contaminarea materială. Și El este adresat ca puruṣam. Puruṣam înseamnă supremul care se bucură; śāśvatam, śāśvata înseamnă de la bun început, El este prima persoană; divyam, transcendent; devam, Suprema Personalitate a Divinității; ajam, nenăscut; vibhum, cel mai măreţ.

Acum cineva ar putea să aibă îndoieli că deoarece Kṛṣṇa era prietenul lui Arjuna, el ar putea spune toate aceste lucruri propriului prieten. Dar Arjuna, doar pentru a alunga acest tip de îndoieli din mintea cititorilor Bhagavad-gītei, îşi demonstrează afirmaţiile cu ajutorul autorităţilor. El spune că Domnul Śrī Kṛṣṇa este acceptat ca Suprema Personalitate a Divinității nu numai de către el însuși, Arjuna, dar El este acceptat şi de autorități precum Nārada, Asita, Devala, Vyāsa. Aceştia sunt mari personalități în râspândirea cunoaşterii vedice. Ei (sunt) acceptaţi de toţi ācārya. Prin urmare, Arjuna spune că "Tot ceea ce mi-ai spus până acum, accept ca fiind perfect adevărat."